Cat p-aci

Ieri a fost cat p-aci sa vina Cezara .. mi-ar fi parut putin rau sa o faca asa, totusi, adica asa cum incepuse ... cu o indigestie :( ... daca la Gruia nu am avut parte de un travaliu adevarat, cu adrenalina and so on, acum am tot felul de asteptari despre cum va da surpriza peste noi: ba mi se rupe apa in somn, ba incep sa pierd dopul, ba numaram contractiile si intervalele .. totul presupune ceva suspans si nicidecum simptomele unei indigestii nu fac parte din acest scenariu ..
In fine, ceea ce ramane memorabil din aceasta zi este reactia lui Gruia: fiind numai noi amandoi acasa si avand extrem de activ cordonul ombilical in ultima vreme (e panica daca ies din raza vizuala sau macar daca dau semn involuntar ca as putea face asta), cand imi venea dorul de duca rapida, o zbugheam din sufragerie glont spre baie, el lipa lipa mai incet dupa mine, dar strigand cu disperare: 'mami, nu pecaaaa! mami, nu pecaaaa!', daaaar, disperarea facea loc imediat unei mutrite foarte interesate de ce faceam eu cu buda in brate ... eu as fi vrut sa-l scutesc cat mai mult de detalii vizuale, daca cele sonore nu le puteam inabusi decat in foarte mica masura, insa pentru el atractia era muuult prea mare, ma tragea cu forta de tricou strigand cu nerabdare: 'mami, uooooc! mami, uooooc!' (mami, fa-mi loc!!) .. de parca posibilitatea ca ar putea scapa prim planul unui astfel de eveniment ar fi fost de-a dreptul imposibil de suportat pentru el :) .... radeam si plangeam in acelasi timp :)